Filosofie Filosofie modernă
Imperativul categoric Kant explicat
Imperativul categoric la Kant este principiul moral fundamental care cere să acționăm doar după acea maximă pe care am putea-o voi să devină o lege universală. El nu depinde de consecințe sau dorințe personale, ci de rațiunea pură. Kant îl formulează în mai multe variante, cea mai cunoscută fiind cea a universalizării.
Formulări ale imperativului categoric
- Formula universalității Acționează doar după acea maximă prin care poți voi în același timp să devină o lege universală.
- Formula umanității Acționează astfel încât să tratezi umanitatea, atât în persoana ta cât și în cea a oricărui altul, întotdeauna simultan ca scop și niciodată doar ca mijloc.
- Formula autonomiei Acționează ca și cum prin maximele tale să fii întotdeauna un membru legislator într-un regim universal al finurilor.
Exemplu practic
- 1 Situația Vrei să minți pentru a obține un avantaj.
- 2 Testul universalizării Întreabă-te: pot voi ca "să mint când am nevoie" să devină o lege universală pe care toți să o urmeze?
- 3 Concluzia Nu, pentru că dacă toți ar minți, încrederea ar dispărea și minciuna însăși ar deveni imposibilă. Așadar, imperativul categoric interzice minciuna.
Când ești în dubiu moral, întreabă-te dacă acțiunea ta poate fi universalizată fără contradicție.