Economie Macroeconomie
Somajul definitie si tipuri
Șomajul reprezintă situația în care o persoană este capabilă de muncă, dorește să muncească și caută activ un loc de muncă, dar nu găsește. Această definiție este crucială pentru a înțelege cine este considerat șomer și cine nu, conform standardelor internaționale și naționale. O persoană inactivă, cum ar fi un pensionar sau un student care nu caută un loc de muncă, nu este inclusă în categoria șomerilor.
Cine este considerat șomer?
- Capacitatea de muncă Persoana trebuie să fie aptă fizic și mental pentru a desfășura o activitate profesională. De exemplu, un tânăr de 20 de ani sănătos este capabil de muncă, spre deosebire de o persoană cu dizabilități severe care nu poate lucra.
- Dorința de a munci Există o intenție clară de a se angaja într-o activitate economică. O persoană care alege să fie casnică sau să-și ia un an sabatic fără a căuta joburi nu este considerată șomeră, chiar dacă ar putea munci.
- Căutarea activă a unui loc de muncă Această condiție implică înscrierea la agențiile de ocupare a forței de muncă, aplicarea la anunțuri, participarea la interviuri sau contactarea angajatorilor. Simpla dorință nu este suficientă, trebuie să existe o acțiune concretă în ultimele 4 săptămâni.
- Lipsa unui loc de muncă Persoana nu trebuie să aibă niciun fel de activitate salarizată sau independentă. Chiar și un job part-time sau ocazional o scoate din categoria șomerilor, dacă acesta este considerat principalul mijloc de subzistență.
Principalele tipuri de șomaj
- Șomajul fricțional Acesta apare din cauza timpului necesar indivizilor pentru a găsi un loc de muncă nou sau pentru a-și schimba actualul loc de muncă. Este un șomaj de scurtă durată, considerat inevitabil și chiar sănătos într-o economie dinamică. De exemplu, un absolvent de facultate care caută primul job sau cineva care se mută într-un alt oraș și își caută un nou angajament.
- Șomajul structural Rezultă din nepotrivirea dintre abilitățile forței de muncă disponibile și cerințele angajatorilor, sau din schimbări structurale majore în economie. Acesta este de lungă durată și necesită reconversie profesională. Un exemplu clasic este declinul industriei miniere, unde minerii își pierd locurile de muncă și nu există cerere pentru abilitățile lor în alte sectoare.
- Șomajul ciclic Este direct legat de fazele ciclului economic, apărând în perioadele de recesiune sau depresiune economică, când cererea agregată scade, iar firmele reduc producția și concediază personal. Când economia își revine, acest tip de șomaj tinde să scadă. Criza economică din 2008-2009 a generat un șomaj ciclic semnificativ la nivel mondial.
- Șomajul sezonier Apare în sectoarele economice cu activitate fluctuantă pe parcursul anului, cum ar fi agricultura, turismul sau construcțiile. Lucrătorii își pierd locurile de muncă în extrasezon și le regăsesc odată cu reluarea activității. Un ghid montan poate fi șomer în lunile de iarnă, dar angajat în timpul verii.
Înțelegerea definiției și a diferitelor tipuri de șomaj ne ajută să analizăm mai bine cauzele și să propunem soluții specifice pentru combaterea acestui fenomen economic complex.