Economie Diverse
Teoria jocurilor in economie exemple simple
Teoria jocurilor este o ramură a matematicii și a economiei care studiază interacțiunile strategice dintre decidenți ('jucători') atunci când rezultatul acțiunilor fiecăruia depinde de alegerile celorlalți, și invers. Aceasta analizează cum indivizii sau entitățile iau decizii raționale într-o situație de conflict sau cooperare.
Concepte cheie
- Jucătorii Sunt entitățile care iau decizii. Pot fi persoane, firme, state sau chiar animale. Într-un joc, există cel puțin doi jucători.
- Strategiile Reprezintă setul de acțiuni pe care le poate alege fiecare jucător. De exemplu, o firmă poate alege să scadă prețul sau să-l mențină constant.
- Recompensele (Payoffs) Sunt rezultatele sau câștigurile (sau pierderile) asociate fiecărei combinații de strategii alese de jucători. Acestea sunt adesea reprezentate în matrici. Un câștig mai mare este, de obicei, preferabil.
- Echilibrul Nash Este o stare în care niciun jucător nu are un stimulent să-și schimbe strategia, considerând strategiile alese de ceilalți jucători. Practic, odată ajuns acolo, nimeni nu vrea să modifice unilateral situația.
Exemple simple din economie
- Dilema prizonierului Este cel mai cunoscut exemplu. Doi suspecți sunt arestați pentru o crimă minoră, dar sunt bănuiți și de una mai gravă. Sunt interogați separat și nu pot comunica. Opțiunile fiecăruia (strategiile) sunt să mărturisească sau să nu mărturisească. Dacă ambii nu mărturisesc, primesc 1 an închisoare fiecare (pentru crima minoră). Dacă unul mărturisește și celălalt nu, cel care mărturisește e liber, iar celălalt primește 10 ani. Dacă ambii mărturisesc, primesc 5 ani închisoare fiecare. Strategia dominantă pentru fiecare este să mărturisească, deoarece indiferent ce face celălalt, mărturisind obții un rezultat mai bun sau egal. Echilibrul Nash este când ambii mărturisesc și primesc 5 ani, deși cea mai bună situație colectivă ar fi fost să nu mărturisească (1 an fiecare). Această dilemă arată de ce cooperarea este dificilă chiar și atunci când este în interesul tuturor.
- Războiul prețurilor între două firme (Duopol) Două firme, A și B, vând un produs similar. Strategiile lor sunt să mențină prețul ridicat sau să-l scadă. Dacă ambele mențin prețul ridicat, ambele fac un profit mare (ex: 100 mil. euro fiecare). Dacă una scade prețul și cealaltă nu, cea care scade prețul câștigă o cotă mare de piață și face profit foarte mare (ex: 150 mil. euro), iar cealaltă pierde (ex: 20 mil. euro). Dacă ambele scad prețul, ambele pierd profit (ex: 40 mil. euro fiecare), dar evită să piardă clienți. Aici, fiecare firmă are un stimulent să scadă prețul pentru a câștiga avantaje, ceea ce duce la un echilibru unde ambele scad prețul și obțin un profit mai mic decât dacă ar fi cooperat.
Teoria jocurilor ne ajută să înțelegem de ce actorii economici iau anumite decizii și cum interacțiunile lor pot duce la rezultate neașteptate.